Nicolae Breban

NICOLAE BREBAN (n. 1934, Baia Mare) este romancier, eseist și dramaturg. Debutează în revista Viaţa studenţească, în 1957. În 1965 publică primul său roman, Francisca (tradus în bulgară şi rusă), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Îi urmează în 1966 romanul În absenţa stăpânilor (tradus în suedeză în 1975 și în franceză în 1983), iar în 1968, Animale bolnave, care a întrunit toate aprecierile criticii – „romanul anului” şi Premiul Uniunii Scriitorilor. A fost redactor-şef al României literare. A semnat scenariul filmului Răutăciosul adolescent, precum şi scenariul şi regia filmului Printre colinele verzi (inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes). În 1973 apare romanul Îngerul de gips. Urmează Bunavestire (1977, tradus în franceză în 1985), Don Juan (1981), piesele de teatru Culoarul cu şoareci şi Bătrâna doamnă şi fluturele (1981 – 1982, Paris), Drumul la zid (1984), Pândă şi seducţie (1991), Amfitrion: I. Demonii mărunţi, II. Procuratorii, III. Alberta (1994), Ziua şi noaptea: I. Ziua şi noaptea (1998), II. Voinţa de putere (2001), III. Puterea nevăzută (2004), IV. Jiquidi (2007), Stricte amintiri literare (2001), Friedrich Nietzsche. Maxime comentate (2004), Orfeu în infern (2008), Profeţii despre prezent. Elogiul morţii (2009). Publică, de asemenea, volumul de memorii Sensul vieții (4 vol., 2003 – 2007) și autobiografia Viața mea (2017). Este membru titular al Academiei Române şi director al revistei Contemporanul. Ideea europeană.